|
|
 | | |
 Ghinionul tău, norocul...
|
|
- Să ști Ioane că de câte ori mă întâlnesc cu soția ta, mă bucur!
- De ce?
- Pentru că nu este soția mea!
|
|
Radio România Actualități
|
| |
| |
|
Tupeul te scapă la greu
|
|
Un câine se rătăceşte prin junglă. Plimbându-se el liniştit vede un tigru îndreptandu-se în goană spre el, cu intenţia clară să-l mănânce.
Câinele se gândeste "Vere, am încurcat-o! Ăsta mă haleşte!" Dar imediat vede nişte oase pe jos. Se aşează pe burtă şi începe sa roadă oasele, cu spatele la tigru.
Chiar înainte ca tigrul să sară, câinele exclamă satisfăcut, frecându-se pe burtă:
- Mmmm, delicios tigru! Oare or mai fi şi alţii p'aci?
Auzind, tigrul se opreşte din salt şi înfricoşat se prelinge pe lângă copaci, luând distanţă: "A fost cât p'aci! Câinele aproape ca m-a dat gata!"
O maimuţă care a urmărit scena dintr-un copac, sperând să se pună bine cu tigrul, fuge după acesta ca să-i povestească înşelătoria. Câinele nostru o vede.
Maimuţa îl ajunge pe tigru, şi-i spune pe faţă toată târăşenia. Tigrul, înecat de furie zice:
- Urcă în spinarea mea şi vei vedea ce îi voi face nemernicului de câine!
Acum câinele vede tigrul cu maimuţa în cârcă şi se gândeşte "Ei, cum o mai scot la capăt de data asta?"
Dar în loc să fugă se întoarce cu spatele la atacatori prefacându-se că nu i-a văzut. Şi... când aceştia au fost destul de aproape zice:
- Unde pălăria mea e maimuţa aia?! De juma de oră am trimis-o să-mi aducă un tigru şi nici acu nu s-a întors!
|
|
Ush
|
|
|
Accident
|
|
Șoferul a strivit o pisică și vine să se scuze.
- Vă rog să mă iertați, mergeam repede și n-am putut frâna. Sunt gata să vă înlocuiesc pisica.
- Atunci grăbiți-vă și intrați în cămară, că aud zgomotul unui șoarece!
|
|
Crystian
|
| |
| |
|
Sfârșitul crizei
|
|
August. Un mic oraș pe malul mării, în plin sezon…, plouă torențial și de câteva zile, orașul arată de parcă ar fi părăsit.
Toți au datorii și trăiesc din credite.
Din fericire vine un rus bogat la un mic hotel cochet din oraș. Vrea o cameră. Pune o bancnotă de 100$ pe masa recepționerului și se duce să vadă camerele.
Șeful hotelului ia repede bancnota și se duce repede să platească datoriile la măcelar. Acesta ia bancnota și se duce repede să-și platească datoria la crescătorul de porci.
Acesta la randul lui se grăbește să-și plătească datoriile la cel ce-i livrează furaje pentru porci. Cel cu furajele înșfacă bancnota și aleargă la prostituata pe care nu o mai plătise demult. În timpurile astea de criză până și ea oferea servicii pe datorie!
Prostituata ia bancnota în mână și se grăbește spre hotel, unde fusese cu clienții ultimele dăți și unde rămăsese datoare.
În acest moment coboară rusul, după ce a inspectat camerele, spune că nici o cameră nu-i place, își ia bancnota și părăsește orașul.
Nimeni nu a câștigat ceva, însă întregul oraș trăiește acum fără datorii și privește optimist spre viitor!
|
|
Crystian
|
|
|
Şcoala vieţii
|
|
Ardeleanul coboară pe Feleac spre Cluj cu căruţa cu nevasta şi copilul. Ajungând în dreptul Teatrului, copilul întreabă:
- Tată, da' casa aiasta mare cu doi căţei pe ea ce-a fi?
- Nu ştiu, dragu' tatii.
Apoi, în Piaţa Unirii:
- Tată, da' omu aiesta de hier pe cal, cine-o fi?
- Nu ştiu, dragu' tatii.
În fine, lângă Parcul Mare:
- Tata, da' la balta aiasta mică, oare cum i-a zice?
- Nu ştiu, dragu' tatii.
Femeia, agasată de insistenţele copilului, intervine:
- Da' mai lasă-l în pace pe tată-to, mă copile, nu vezi că-i trudit?!
La care ţaranul răspunde cu bonomie ardelenească:
- Lasă-l, femeie, pe copil să întrebe, că numa' aşa învaţă!
|
|
VimNig
|
| |
| |
|
Ticaloşii ăia de capitalişti
|
|
Primul lucru pe care l-a făcut când bătăile în uşă l-au trezit, a fost să-şi caute ceasul şi să vadă ce oră e. Dacă s-ar fi întâmplat în anii '30, Ivan Ivanovici ar fi fost speriat de moarte să audă bătăi în uşă la acea oră din noapte. În 1959 lucrurile stăteau totuşi altfel. Stalin murise de câţiva ani iar lui Hrusciov nu-i plăcea să scoale oamenii în toiul nopţii... Alergă aşadar la uşă, astfel încât oricine ar fi fost să nu apuce să scoale toată casa în picioare...
O jumătate de oră mai târziu, Ivan Ivanovici stătea smerit în faţa Tovarăşului Preşedinte, care părea puţin agitat.
- Ivan Ivanovici, începu acesta, trebuie sa aflăm ce fac ticăloşii ăia de capitalişti. M-am hotărât să te trimit acolo ca să le urmăreşti modul de viaţă. Vreau ca la întoarcere să faci un raport amănunţit despre tot ce-ai văzut!
Ivan Ivanovici a fost atât de surprins de atitudinea Tovarăşului Preşedinte, încât nici nu şi-a dat seama din prima clipă ce noroc a dat peste el: nu doar că nu l-a trimis la Lubianka, dar va petrece câteva luni în America, se va distra şi va cheltui bani ca să afle de ce ticaloşii ăia de capitalişti o duc aşa de bine.
Când s-a împlinit sorocul, Ivan Ivanovici s-a întors la Kremlin cu un raport de două sute de pagini în care descria în amănunt tot ce-a văzut în America. Tovarăşul Hrusciov a luat foile bătute la maşină, s-a uitat la ele şi apoi s-a întors către Ivan Ivanovici:
- Spune-mi Ivan Ivanovici, spune-mi sincer, ai văzut tot ce era de văzut?
- Da, Tovarăşe Preşedinte
- Chiar crezi că America este o societate decadentă?
- Da, Tovarăşe Preşedinte, chiar aşa e.
- Crezi că se poate construi comunismul în America?
Ivan Ivanovici l-a privit în ochi pe Preşedinte şi a răspuns: - Desigur Tovarăşe Preşedinte, se poate. Dar ar fi pacat...
|
|
mas_bit1
|
|
|
Pagina următoare |
|
|
