|
|
 |  |  |
Cucurigu! Cucurigu! Scularea că-i deja la patru!
|
 |
Trecând printr-un sat în mare viteză, o mașină calcă un cocoș. Om de treabă, șoferul oprește și-i zice proprietarului cocoșului:
- Aș vrea să acopăr cumva paguba.
- Perfect, răspunde țăranul, veniți în fiecare dimineață pe la patru și cântați de câteva ori sub fereastră.
|
 |
Crystian
|
| |
| |
Ticaloşii ăia de capitalişti
|
 |
Primul lucru pe care l-a făcut când bătăile în uşă l-au trezit, a fost să-şi caute ceasul şi să vadă ce oră e. Dacă s-ar fi întâmplat în anii '30, Ivan Ivanovici ar fi fost speriat de moarte să audă bătăi în uşă la acea oră din noapte. În 1959 lucrurile stăteau totuşi altfel. Stalin murise de câţiva ani iar lui Hrusciov nu-i plăcea să scoale oamenii în toiul nopţii... Alergă aşadar la uşă, astfel încât oricine ar fi fost să nu apuce să scoale toată casa în picioare...
O jumătate de oră mai târziu, Ivan Ivanovici stătea smerit în faţa Tovarăşului Preşedinte, care părea puţin agitat.
- Ivan Ivanovici, începu acesta, trebuie sa aflăm ce fac ticăloşii ăia de capitalişti. M-am hotărât să te trimit acolo ca să le urmăreşti modul de viaţă. Vreau ca la întoarcere să faci un raport amănunţit despre tot ce-ai văzut!
Ivan Ivanovici a fost atât de surprins de atitudinea Tovarăşului Preşedinte, încât nici nu şi-a dat seama din prima clipă ce noroc a dat peste el: nu doar că nu l-a trimis la Lubianka, dar va petrece câteva luni în America, se va distra şi va cheltui bani ca să afle de ce ticaloşii ăia de capitalişti o duc aşa de bine.
Când s-a împlinit sorocul, Ivan Ivanovici s-a întors la Kremlin cu un raport de două sute de pagini în care descria în amănunt tot ce-a văzut în America. Tovarăşul Hrusciov a luat foile bătute la maşină, s-a uitat la ele şi apoi s-a întors către Ivan Ivanovici:
- Spune-mi Ivan Ivanovici, spune-mi sincer, ai văzut tot ce era de văzut?
- Da, Tovarăşe Preşedinte
- Chiar crezi că America este o societate decadentă?
- Da, Tovarăşe Preşedinte, chiar aşa e.
- Crezi că se poate construi comunismul în America?
Ivan Ivanovici l-a privit în ochi pe Preşedinte şi a răspuns: - Desigur Tovarăşe Preşedinte, se poate. Dar ar fi pacat...
|
 |
mas_bit1
|
|
Gândim că asta ne-a mai rămas
|
 |
Este bine să laşi băutura... însă rău este să uiţi unde ai lăsat-o.
Banii nu fac fericirea... o cumpără gata făcută.
Inteligenţa mă urmăreşte... dar eu sunt mai rapid.
Fugi de tentaţii... dar încet să te poată ajunge.
Există o lume mai bună... dar este foarte scumpă.
A studia înseamnă a te îndoi de inteligenţa colegului de bancă.
Dacă o păsărică ţi-a şoptit ceva... atunci înseamnă că ai înnebunit pentru că păsărelele nu vorbesc.
Munca nu a omorât niciodată pe nimeni... dar de ce sa rişti?
Alcoolul omoară încet încet... nu contează, nu mă grăbesc.
|
 |
LucIva
|
| |
| |
Concurs de pictură
|
 |
Mare concurs internaţional de pictură! Tematica era ca, din pictură să reiasă titlul tabloului. Candidate la marele premiu au fost selectate 4 ţări: America, Franţa, Rusia si România!
Tabloul Americii o reprezenta pe Louise în pielea goală pe un iaht! Titlul tabloului: "O boarfă la uscat!"
Tabloul Franţei: cu doua tipe goale într-un copac. Titlul tabloului: "Două poame!"
Tabloul Rusiei o avea pe Nataşa în pielea goală cu o secera în mână, iar titlul tabloului: "În aşteptarea ciocanului!"
Iar în tabloul României era reprezentată Ileana, goală într-un lan de grâu iar în spatele ei o ceată de ţărani. Titlul tabloului: "Iobagi pe câmp!"
|
 |
Ush
|
|
Evadatul
|
 |
Maica stareţă surprinde într-o noapte un bărbat care încercă să sară gardul mănăstirii înapoi în stradă.
- Ce-ai căutat aici, nenorocitule?
- Am vrut sa fur mâncare, dar m-au prins măicuţele.
- Când? În seara asta?
- Nu, acum patru săptămâni!
|
 |
MirC
|
| |
| |
Între parlamentari
|
 |
Un parlamentar iese agale din sala de şedinte şi se întâlneşte cu un coleg din opoziţie care se plimba pe hol şi-l întreabă şoptit:
- Nici tu n-ai somn?
|
 |
LucIva
|
|
|
Pagina următoare |
|
|