|
|
 | | |
 Deasupra hăului
|
|
Un alpinist neasigurat stă să cadă de pe un perete de stâncă. Abia se mai ţine cu o mână deasupra hăului.
Se uita la cer şi strigă disperat:
- Doamne, e cineva acolooo?!
Se aude o voce gravă:
- Da, fiule!
- Ce să fac, să nu mă zdrobesc de pământ?
- Roagă-te să-ţi fie iertate păcatele şi desprinde-te de stâncă fără teamă.
Se gândeşte puţin alpinistul, apoi strigă iar:
- Altcineva mai e acolo?!
|
|
MirC
|
| |
| |
|
La pescuit
|
|
Vară, cald. Pe malul bălţii, Ion şi Marin, cam afumaţi, dau la peşte. Un destrăbălat pe schiuri, trece cu viteză tras de-o barca cu motor, stârnind valuri.
- Bă Mărine, ăsta ne sperie toţi peştii, fi-iar mă-sa a dracului!
- Sa dea Dumnezeu să te îneci, fir-ai al dracului să fii! îl blesteamă Ion.
Schiorul, încercând să ia o curbă mai strâns, cade în apă şi dispare la fund.
Ion, după vreo două minute, către Marin:
- Bă Marine, ce Dumnezeu, hai bă să-l scoatem pe nepricopsitu' ăla din apă, poate mai suflă.
Sar în apă amândoi, îl trag pe ăla la mal şi Ion începe să-i facă respiraţie gură la gură. După vreo zece minute, se opreşte şi se răsteşte la Marin:
- Ia mai fă-i bă şi tu, ca eu am obosit, ce dracu'.
Marin începe să sufle şi el în gura ăluia, cu putere.
Ion, după vreo zece minute, uitându-se lung:
- Bă Marine, da' ăla pe care-l blestemarăm noi nu se dădea cu schiurile?
- Ba da, mă! confirma Marin.
- Păi ăsta de ce are patine, mă?
|
|
Ovi
|
|
|
Pagina anterioară |
|
|
