CATEGORII
Bulă
Culmi
Ion şi Măria
Întrebări
Marinari şi naufragiaţi
Părinţi
Şcoală
Alinuţa
Americani
Animale
Ardeleni
Bani
Beţivi
Blonde
Calculatoare
Canibali
Câini
Chelneri
Ciobani
Comunişti
Copii
Dentişti
Divorţuri
Domnişoare
Englezi
Evrei
Farmacişti
Iepuraşi
Internet
Italieni
Homosexuali
Magistraţi
Medici
Moldoveni
Nebuni
Oameni celebrii
Olteni
Pescari
Politicieni
Poliţişti
Preoţi
Prezervative
Prostituate
Purici
Muncă
Ruşi
Scoţieni
Secretare
Sex
Soacre
Soldaţi
Şoferi
Ţigani
Umor negru
Vânători
Telefoane
Sărbători
România
Seci
Vacanţă
Istorie
Rai şi iad
Căsătoriţi
Hoţi
Negri
Ingineri
Poveşti
Vecini
Peştişorul de aur
Studenţi
Fotbaliști
Teroriști
Măicuțe
Unguri
OTV
 VIZITATORI
Adaugă banc
   Pe malul apei
     O blondă era pe pe malul unui râu și o altă blondă pe celălalt mal. La un moment dat una din ele strigă către cealaltă:
     - Dragă, cum fac să ajung și eu pe malul celălalt?
     A doua îi răspunde:
     - Dar ești pe malul celălalt!
Dia   
 
 
   Nostalgie
     CNA-ul a închis OTV-ul pentru că noaptea filmele porno de foarte bună calitate nu mai aveau audiență.
Mihai Morar, Antena 2   
   Ticaloşii ăia de capitalişti
     Primul lucru pe care l-a făcut când bătăile în uşă l-au trezit, a fost să-şi caute ceasul şi să vadă ce oră e. Dacă s-ar fi întâmplat în anii '30, Ivan Ivanovici ar fi fost speriat de moarte să audă bătăi în uşă la acea oră din noapte. În 1959 lucrurile stăteau totuşi altfel. Stalin murise de câţiva ani iar lui Hrusciov nu-i plăcea să scoale oamenii în toiul nopţii... Alergă aşadar la uşă, astfel încât oricine ar fi fost să nu apuce să scoale toată casa în picioare...
     O jumătate de oră mai târziu, Ivan Ivanovici stătea smerit în faţa Tovarăşului Preşedinte, care părea puţin agitat.
     - Ivan Ivanovici, începu acesta, trebuie sa aflăm ce fac ticăloşii ăia de capitalişti. M-am hotărât să te trimit acolo ca să le urmăreşti modul de viaţă. Vreau ca la întoarcere să faci un raport amănunţit despre tot ce-ai văzut!
     Ivan Ivanovici a fost atât de surprins de atitudinea Tovarăşului Preşedinte, încât nici nu şi-a dat seama din prima clipă ce noroc a dat peste el: nu doar că nu l-a trimis la Lubianka, dar va petrece câteva luni în America, se va distra şi va cheltui bani ca să afle de ce ticaloşii ăia de capitalişti o duc aşa de bine.

     Când s-a împlinit sorocul, Ivan Ivanovici s-a întors la Kremlin cu un raport de două sute de pagini în care descria în amănunt tot ce-a văzut în America. Tovarăşul Hrusciov a luat foile bătute la maşină, s-a uitat la ele şi apoi s-a întors către Ivan Ivanovici:
     - Spune-mi Ivan Ivanovici, spune-mi sincer, ai văzut tot ce era de văzut?
     - Da, Tovarăşe Preşedinte
     - Chiar crezi că America este o societate decadentă?
     - Da, Tovarăşe Preşedinte, chiar aşa e.
     - Crezi că se poate construi comunismul în America?
     Ivan Ivanovici l-a privit în ochi pe Preşedinte şi a răspuns: - Desigur Tovarăşe Preşedinte, se poate. Dar ar fi pacat...
mas_bit1   
 
 
   La frizer
     Frizerul îl intreabă pe client:
     - Cum să vă tund ca să fiţi mulţumit?
     - Gratis!
MirC   
   Sfârșitul crizei
     August. Un mic oraș pe malul mării, în plin sezon…, plouă torențial și de câteva zile, orașul arată de parcă ar fi părăsit.
     Toți au datorii și trăiesc din credite.
     Din fericire vine un rus bogat la un mic hotel cochet din oraș. Vrea o cameră. Pune o bancnotă de 100$ pe masa recepționerului și se duce să vadă camerele.
     Șeful hotelului ia repede bancnota și se duce repede să platească datoriile la măcelar. Acesta ia bancnota și se duce repede să-și platească datoria la crescătorul de porci.
     Acesta la randul lui se grăbește să-și plătească datoriile la cel ce-i livrează furaje pentru porci. Cel cu furajele înșfacă bancnota și aleargă la prostituata pe care nu o mai plătise demult. În timpurile astea de criză până și ea oferea servicii pe datorie!
     Prostituata ia bancnota în mână și se grăbește spre hotel, unde fusese cu clienții ultimele dăți și unde rămăsese datoare.
     În acest moment coboară rusul, după ce a inspectat camerele, spune că nici o cameră nu-i place, își ia bancnota și părăsește orașul.
     Nimeni nu a câștigat ceva, însă întregul oraș trăiește acum fără datorii și privește optimist spre viitor!
Crystian   
 
 
   Portofelul
     La tribunal, judecătorul:
     - Şi vreţi să susţineţi că atunci aţi crezut că portmoneul găsit vă aparţine?
     - Portmoneul nu, dar bancnotele îmi păreau cunoscute...
LucIva   
   Pagina următoare

eXTReMe Tracker
eXTReMe Tracker