|
|
 |  |  |
Accident
|
 |
Șoferul a strivit o pisică și vine să se scuze.
- Vă rog să mă iertați, mergeam repede și n-am putut frâna. Sunt gata să vă înlocuiesc pisica.
- Atunci grăbiți-vă și intrați în cămară, că aud zgomotul unui șoarece!
|
 |
Crystian
|
| |
| |
Ticaloşii ăia de capitalişti
|
 |
Primul lucru pe care l-a făcut când bătăile în uşă l-au trezit, a fost să-şi caute ceasul şi să vadă ce oră e. Dacă s-ar fi întâmplat în anii '30, Ivan Ivanovici ar fi fost speriat de moarte să audă bătăi în uşă la acea oră din noapte. În 1959 lucrurile stăteau totuşi altfel. Stalin murise de câţiva ani iar lui Hrusciov nu-i plăcea să scoale oamenii în toiul nopţii... Alergă aşadar la uşă, astfel încât oricine ar fi fost să nu apuce să scoale toată casa în picioare...
O jumătate de oră mai târziu, Ivan Ivanovici stătea smerit în faţa Tovarăşului Preşedinte, care părea puţin agitat.
- Ivan Ivanovici, începu acesta, trebuie sa aflăm ce fac ticăloşii ăia de capitalişti. M-am hotărât să te trimit acolo ca să le urmăreşti modul de viaţă. Vreau ca la întoarcere să faci un raport amănunţit despre tot ce-ai văzut!
Ivan Ivanovici a fost atât de surprins de atitudinea Tovarăşului Preşedinte, încât nici nu şi-a dat seama din prima clipă ce noroc a dat peste el: nu doar că nu l-a trimis la Lubianka, dar va petrece câteva luni în America, se va distra şi va cheltui bani ca să afle de ce ticaloşii ăia de capitalişti o duc aşa de bine.
Când s-a împlinit sorocul, Ivan Ivanovici s-a întors la Kremlin cu un raport de două sute de pagini în care descria în amănunt tot ce-a văzut în America. Tovarăşul Hrusciov a luat foile bătute la maşină, s-a uitat la ele şi apoi s-a întors către Ivan Ivanovici:
- Spune-mi Ivan Ivanovici, spune-mi sincer, ai văzut tot ce era de văzut?
- Da, Tovarăşe Preşedinte
- Chiar crezi că America este o societate decadentă?
- Da, Tovarăşe Preşedinte, chiar aşa e.
- Crezi că se poate construi comunismul în America?
Ivan Ivanovici l-a privit în ochi pe Preşedinte şi a răspuns: - Desigur Tovarăşe Preşedinte, se poate. Dar ar fi pacat...
|
 |
mas_bit1
|
|
Veste tristă
|
 |
Ion intră la bar cu-o moaca tristă.
Vasile îl întreabă:
- Da' ce-ai?
- Mi-a murit soacra...
Se face liniște, la care Vasile:
- Nu-i adevărat, numa' zice așa să fim invidioși.
|
 |
Crystian
|
| |
| |
Văduvele vesele
|
 |
Două văduve în vârstă locuiesc împreună într-un apartament. Într-o seară tocmai se pregătesc de culcare când una dintre ele spune:
- Parcă ar umbla cineva pe hol!
- Mă duc să văd, spune cealaltă.
- Aaaa nu! Eu am auzit prima!
|
 |
nap
|
|
Momentul adevărului
|
 |
Întrucât poliția din Los Angeles nu putea face față circulației intense, iar cazurile de accidente mortale erau în creștere, un prelat a recomandat celor de la volan ca în funcție de viteza vehiculului să spună:
- La 120 km/h: "Nu sunt decât musafir pe acest pământ. Cerul - acolo-i casa mea!"
- La 150 km/h: "Mă apropii de tine, Dumnezeul meu!"
- La 200 km/h: "Doamne Dumnezeule, mă întorc la sânul tău!"
|
 |
Crystian
|
| |
| |
Dilemă
|
 |
Intră o tipă goală pușcă într-un bar și comandă un whisky.
Vine barmanul, o privește de jos până sus. Tipa îl vede și îl intreabă:
- Nu ai mai văzut niciodată o femeie goală?
La care barmanul:
- Nu e asta, mă întreb de unde o să scoți banii pentru băutură...
|
 |
Csaba P
|
|
|
Pagina anterioară Pagina următoare |
|
|